De unde îți procuri ingredientele pentru a prepara supa vieții?

 Dintr-o anumită perspectivă, viața beneficiază de o complexitate covârșitoare. De fapt, viața e formată dintr-o sumedenie de întrebări  ale căror răspunsuri nu le vom descifra nici măcar preț de o viață întreagă. Mulți ani-lumină au să treacă până vom fi vrednici a ne avânta cu înfocare și aprigă dorință de a surclasa paradigme astăzi fără drept la replică ori mistere învăluite într-o aură ezoterică. Însă, până la ivirea momentului de grație, rămân suspendate într-un turnir ucigător al gândurilor, o suită interminabilă de de ce-uri care se află „pe banca de rezervă“ din vremuri demult apuse, dar care încă năzuiesc să li se ridice sancțiunea dată de cartonașul galben și să reintre pe teren. Să dăm uitării poziția de simpatizant al vieții ori postura de arbitru injust care își scoate așii din mânecă pentru a încasa lozul cel mare. Da, simple materialități... dar, cu spiritualitatea cum rămâne?

 Spiritualitate? Ce-i asta? Cu riscul de a deveni cinică, răspund cu un simț al responsabilității prin aceea că spiritualitatea e liantul dintre trup și suflet. E vorba despre un spațiu de o cognoscibilitate relativă, căci e mai mult sau mai puțin palpabilă. Cu toate astea, simțim atât de pregnant în viața-ne de toate zilele un moment când ne întrebăm încotro ne îndreptăm a ne căuta locul și liniștea care să ne oblojească rănile prea mult timp ascunse. Iată o întrebare existențială care ne pune la o grea încercare. Cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm?

 Găsesc că evoluția vieții se aseamănă cu actele de preparare ale unei mâncări. Tu de unde îți procuri ingredientele pentru a prepara supa vieții? Iată un prim pas pe care orice bucătar trebuie să îl bifeze. Expertului în arta culinară i se pretinde a dispara cu netăguită certitudine substanțele benefice organismului uman de cele dăunătoare. Tu cum faci distincția? Zi-mi unde pot să cumpăr barometrul sincerității crude și respectul nepătat? Toată lumea știe că orice mâncare prinde un gust delicios „ de te lingi la propriu pe degete“, atunci când e gătită cu dragoste și din suflet. Ce e de făcut? Scoateți la iveală iubirea pe care o țineți încătușată în cotloanele sufletului vostru, înghițiți cu toată încrederea firimiturile fericirii și dați-vă consimțământul ca aripile visurilor voastre să decoleze spre „țările calde“ departe de înghețul minții omenești care dintotdeauna se află într-o acerbă bătălie cu animus-ul. Și ce se întâmplă când se întâmplă toate astea? Înseamnă că veți fi ajuns la mult așteptatul desert. Savurați-l, cu dragă inimă și nu puneți la socoteală eventualele calorii, căci nici nu concepeți ce vremuri năprasnice au să vină cândva, vremuri când desertul nostru va fi fiind deja de niscaiva timp expirat!